CREMELE CU FACTOR DE PROTECȚIE

produsele cu factor de protecție

05 iul. CREMELE CU FACTOR DE PROTECȚIE

Așa cum bine știm, în sezonul călduros sunt foarte mult promovate cremele cu factor de protecție împotriva razelor U.V. Acesta este un lucru bun, având în vedere faptul că pielea noastră este foarte afectată de efectele nocive ale Soarelui și de faptul că acestea nu apar imediat ci în timp. Puteti citi într-un alt articol, despre efectele razelor U.V.

Ceea ce nu este adus în vizorul cumpărătorilor este faptul că aceste creme cu SPF (Sun Protection Factor), pot avea și extrem de multe efecte negative.  Nu doar asupra corpului și chiar și asupra mediului înconjurător, deoarece pot conține o sumedenie de ingrediente nocive.

De efectele nocive ale ingredientelor care alcătuiesc cremele cu factor de protecție a avut parte Annie Tomlin. Aceasta este o bloggeriță din America, ce de-a lungul vieții a folosit cu rigurozitate creme cu SPF. Ea a promovat, intens, acest lucru pe blogul ei, însă, a ajuns la medicul dermatolog care i-a pus un diagnostic crunt, Cancer de piele. Povestea spusă chiar de ea o puteți citi pe blogul ei SELF.

CARE SUNT ACESTE INGREDIENTE ȘI CUM AU FOST DESCOPERITE EFECTELE LOR?

Environmental Working Group (EWG) este o organizație Anglo-Americană, non-profit, non-partizană dedicată protejării sănătății umane și a mediului, care se axează pe cercetarea chimicalelor  toxice. După studii amănunțite de-a lungul timpului a ingredientelor active din cremele cu factor de protecție, aceștia au descoperit faptul că mai multe dintre ele pot face mult rău corpului uman. De aceea au întocmit o listă cu acele ingrediente și gradul lor de toxicitate pe care o regăsiți aici.

Mai jos, este tradusă în limba română pentru a putea fi pe înțelesul tuturor.

Ingrediente-produse-cu-factor-de-protectie

Ceea ce puține persoane știu, este faptul că Vitamina A (Retinil Palmitat) este benefică corpului dacă este consumată prin alimentație. Însă ne face extrem de mult rău dacă o aplicăm pe suprafața pielii. Aceasta, aplicată pe piele, în contact cu Soarele crește riscul de dezvoltare a tumorilor canceroase cutanate. Însă producătorii de produse cu SPF nu prea sunt de aceeași părere. Dovada este faptul că aproximativ 41% dintre cremele care sunt pe piață conțin Vitamina A ca și ingredient.

ȘI TOTUȘI CUM NE PUTEM PROTEJA ÎN MOD CORECT?

Este bine să ținem cont de faptul că produsele cu factor de protecție trebuie să fie sub formă de cremă deoarece sprayul sau pudra poate împrăștia particule foarte ușor de ingerat astfel ajungând în sânge. Acestea se aplică pe piele cu aproximativ 20 de minute înainte de expunerea la soare, dacă luăm contact cu apa chiar dacă producătorii promit că sunt rezistente la apă și la maxim 2 ore de la aplicarea anterioară pentru o protecție completă. Aplicarea corectă se face din belșug (2mg/cm2), adică 0.5g de loțiune pentru față și gât și 30g sau mai mult pentru întregul corp, astfel asigurându-ne de o protecție eficientă.

Trebuie să reținem și faptul că dacă dorim să ne protejăm și de insecte în același timp trebuiesc folosite 2 produse separate, fiecare cu rolul să.  Nu ne este de ajutor un singur produs care ne promite că le face pe ambele deodată.

CUM SE CALCULEAZĂ GRADUL DE PROTECȚIE AL CREMELOR

Având în vedere faptul există diversitate de la factorul de protecție de 6,10,15,20,25,30 până la 50, mai nou pe piață au apărut și cu factor de 70 sau chiar de 100. SPF măsoară timpul necesar până la înroșirea/arderea pielii. Ne gândim că, după 3 minute de expunere la soare pielea curată începe să se înroșească. Dacă aplicăm cremă cu factor de protecție 30 atunci efectul de înroșire al pielii va apărea după 90 minute. Deci calculăm timpul de înroșire al pielii înmulțit cu gradul de protecție trecut pe ambalajul produsului.

Însă trebuie să avem în vedere faptul că un produs etichetat cu SPF 15 blochează în jur de 93,3% din razele UVB,  în timp ce una cu SPF 30 blochează 96,7%, deci doar cu 3,4% mai mult, în timp ce un factor SPF 50 protejează până la 98%, susţin dermatologii. Aceştia spun că este imposibil ca loţiunile să asigure o protecţie de 100%, aşa că etichetele cu SPF70 sau 100 nu îşi au rostul. Organizaţia EWG susţine că este necesară limitarea SPF-ului la 50+ pentru că nu există dovezi clare că un factor de protecţie mai mare oferă într-adevăr o protecţie mai mare. Simbolul SPF măsoară, în primul rând, razele de protecţie UVB (razele scurte ultraviolete) care cauzează arsuri. Este obligatoriu ca atunci când cumpărăm o cremă cu SPF să fim atenți ca aceasta să aibă un spectru larg de protecție. Asta înseamnă să ne protejeze atât de razele U.V.A cât și de razele U.V.B. De acest lucru ne dăm seama prin faptul că pe ambalajul cremei apar ambele încercuite.

FOTOTIPURI ȘI CREMELE CU FACTOR DE PROTECȚIE POTRIVITE

Un produs cu factor de protecție trebuie ales în funcție de tipul de piele pe care fiecare îl are. Acestea se numesc fototipuri și sunt de 6 feluri conform clasificării făcută de medicul australian James Fitzpatrick.

Fototip 1 – piele albă, păr roşcat, ochi albaştri, te arzi adesea, nu te bronzezi aproape niciodată, ai mulţi pistrui. Îţi trebuie produse cu SPF 50.

Fototip 2 – piele deschisă la culoare, ochi căprui, păr blond sau roşcat, te arzi adeseori, uneori prinzi un bronz deschis, ai destul de mulţi pistrui. Ai nevoie de produse cu SPF 30 şi 50.

Fototip 3 – piele deschisă spre închisă, păr şaten, ochi căprui, te arzi uneori, dar te bronzezi întotdeauna (bronz mediu), ai câţiva pistrui. Poţi folosi produse cu SPF 20, 25, 30 şi 50.

Fototip 4 – piele închisă, păr brunet, ochi închişi la culoare, nu te arzi niciodată, te bronzezi întotdeauna, fără pistrui. Te vei împăca bine cu produse cu SPF 6, 10, 15 şi 20.

Fototip 5 – piele închisă intens, nu te arzi niciodată, te bronzezi întotdeauna (bronz foarte închis), fără pistrui. Îţi trebuie produse cu SPF 6 şi 10.

Fototip 6 – piele neagră, nu te arzi niciodată, nu ai pistrui. Foloseşte produse cu SPF 6 şi 10.

 

Acum știm ce să căutăm atunci când mergem la cumpărături și pe lista noastră este trecută și crema cu factor de protecție. Voi veți lua în seamă aceste detalii?

 

 

Surse: Chicago Tribune, click.ro, green-report.ro, romedic.ro, Environmental Working Group

No Comments

Post A Comment